Prima bibliotecă din Târgu Secuiesc, Biblioteca “Kaszinó”, a fost înființat la data de 25 decembrie 1842.
Asociația “Kaszinó” a fost fondat de către Széchényi István și Wesselényi Miklós. După o lungă călătorie de studii în străinătate, au constatat că Ungaria și Transilvania sunt în urma statelor culturale, din care națiunea maghiară trebuie ridicată. Au hotărât să ofere un mare sacrificiu material pentru dezvoltarea culturală a țării. La dieta din Bratislava în 1825 Széchényi István pentru realizarea Academiei Științifice Maghiare și pentru dezvoltarea literaturii și a limbii maghiare, nu numai că a oferit dar a și depus pe masa parlamentului venitul lui de un an. Széchényi cu scopul de a pune baza vieții sociale și culturale a înființat cazinouri, printre care și Cazinoul Național Maghiar.
Tot în această perioadă și tânărul Wesselényi Miklós a început o activitate asemănătoare în partea estică a țării și mai ales în Transilvania. Unul dintre punctele programului său l-au constituit organizarea de casinouri și cercuri sociale. Prin el a ajuns și orașul nostru, la ideea întemeierii cazinourilor în circumstanțe deosebit de interesante. La data de 29 iulie 1834, după o secetă de șase săptămâni, a fost „marele foc” când din cele 558 de case, câte existau în centru, 421 au fost distruse de flăcări. În doar două ore, trei sferturi din oraș a devenit cenușă. Vestea acestui dezastru, care a lovit orașul, a produs mare compasiune în întreaga țară și a început într-un cerc larg acțiunea de ajutorare. Baronul Wesselényi Miklós a donat orașului 1000 forinți (pengheu). Această donație generoasă a impresionat atât de mult pe cetățenii orașului încât reprezentanții orașului au ales pe baronul Wesselényi Miklós ca cetățean de onoare. Asta însă nu a fost acceptată de către gubernium cu motivul, că Wesselényi nu are moșie în Târgu Secuiesc și astfel nu poate fi ales ca cetățean de onoare.
Orașul imediat a făcut rost de un lot, care astăzi se situează între străzile Wesselényi și Molnár Józsiás și a trecut pe numele lui Wesselényi Miklós. Astfel guberniul a fost nevoită să aprobe propunerea. Wesselényi Miklós a acceptat lotul, dar l-a și oferit pentru întemeierea unei „societăți culturale” numite “Kaszinó”. Acest lucru însă nu s-a adeverit, pentru că guberniul a îndemnat pe ascuns o rudă îndepărtată a vânzătorului și prin ordine judecătorească a reobținut lotul. Dacă a și rămas în urmă înfăptuirea planului lui Wesselényi, ideea aceasta nu a mai fi putut șterge din sufletul burgheziei, din cadrul orașului Tg. Secuiesc.
În frunte cu preotul reformat Papp István, edilii orașului au încercat să mențină această idee pe suprafață și de a pregăti înfăptuirea. Papp István a avut dorința, că ar trebui un loc unde oamenii ar putea întruni, de a discuta chestiuni de ordine bisericească și laică-universală, de a discuta unul cu celălat și prin citirea cărților, ziarelor ar putea dezvolta cunoștiințele lor și al membrii familiilor lor. Așa s-a înființat la data de 25 decembrie 1842 la adunarea generală ținută la primărie „Asociația Comunicativă din Târgu Secuiesc”. Până la al doilea război mondial asociația s-a recurs de mai multe ori la schimbarea numelui: Vorbitor burghez, Asociație de lectură, respectiv a purtat numele de Cazinoul din Târgu Secuiesc.
