CATALOG ONLINE +40 267 363 018
CATALOG ONLINE
page hero bg

Despre noi

Istoria bibliotecii

Prima bibliotecă din Târgu Secuiesc, Biblioteca “Kaszinó”, a fost înființat la data de 25 decembrie 1842. Asociația “Kaszinó” a fost fondat de către Széchényi István și Wesselényi Miklós. După o lungă călătorie de studii în străinătate, au constatat că Ungaria și Transilvania sunt în urma statelor culturale, din care națiunea maghiară trebuie ridicată. Au hotărât să ofere un mare sacrificiu material pentru dezvoltarea culturală a țării. La dieta din Bratislava în 1825 Széchényi István pentru realizarea Academiei Științifice Maghiare și pentru dezvoltarea literaturii și a limbii maghiare, nu numai că a oferit dar a și depus pe masa parlamentului venitul lui de un an. Széchényi cu scopul de a pune baza vieții sociale și culturale a înființat cazinouri, printre care și Cazinoul Național Maghiar.

biblioteca targu secuiesc exterior

Tot în această perioadă și tânărul Wesselényi Miklós a început o activitate asemănătoare în partea estică a țării și mai ales în Transilvania. Unul dintre punctele programului său l-au constituit organizarea de casinouri și cercuri sociale. Prin el a ajuns și orașul nostru, la ideea întemeierii cazinourilor în circumstanțe deosebit de interesante. La data de 29 iulie 1834, după o secetă de șase săptămâni, a fost „marele foc” când din cele 558 de case, câte existau în centru, 421 au fost distruse de flăcări. În doar două ore, trei sferturi din oraș a devenit cenușă. Vestea acestui dezastru, care a lovit orașul, a produs mare compasiune în întreaga țară și a început într-un cerc larg acțiunea de ajutorare. Baronul Wesselényi Miklós a donat orașului 1000 forinți (pengheu). Această donație generoasă a impresionat atât de mult pe cetățenii orașului încât reprezentanții orașului au ales pe baronul Wesselényi Miklós ca cetățean de onoare. Asta însă nu a fost acceptată de către gubernium cu motivul, că Wesselényi nu are moșie în Târgu Secuiesc și astfel nu poate fi ales ca cetățean de onoare.



Orașul imediat a făcut rost de un lot, care astăzi se situează între străzile Wesselényi și Molnár Józsiás și a trecut pe numele lui Wesselényi Miklós. Astfel guberniul a fost nevoită să aprobe propunerea. Wesselényi Miklós a acceptat lotul, dar l-a și oferit pentru întemeierea unei „societăți culturale” numite “Kaszinó”. Acest lucru însă nu s-a adeverit, pentru că guberniul a îndemnat pe ascuns o rudă îndepărtată a vânzătorului și prin ordine judecătorească a reobținut lotul. Dacă a și rămas în urmă înfăptuirea planului lui Wesselényi, ideea aceasta nu a mai fi putut șterge din sufletul burgheziei, din cadrul orașului Tg. Secuiesc. În frunte cu preotul reformat Papp István, edilii orașului au încercat să mențină această idee pe suprafață și de a pregăti înfăptuirea. Papp István a avut dorința, că ar trebui un loc  unde oamenii ar putea întruni, de a discuta chestiuni de ordine bisericească și laică-universală, de a discuta unul cu celălat și prin citirea cărților, ziarelor ar putea dezvolta cunoștiințele lor și al membrii familiilor lor. Așa s-a înființat la data de 25 decembrie 1842 la adunarea generală ținută la primărie „Asociația Comunicativă din Târgu Secuiesc”. Până la al doilea război mondial asociația s-a recurs de mai multe ori la schimbarea numelui: Vorbitor burghez, Asociație de lectură, respectiv a purtat numele de Cazinoul din Târgu Secuiesc.

După al II-lea război mondial

O schimbare mai mare a urmat în 1948, când sub supravegherea Partidului Comunist Român, din biblioteca  “Kaszinó”-ului au fost retrase cărțile “învechite” din punct de vedere ideologic. Operele beletristice nu au fost confiscate, ei reprezentând fondul de bază a bibliotecii raionale Tg. Secuiesc, înființat în 1950. Bibliotecă raională avea și funcția de ândrumător și supraveghetor asupra bibliotecilor aflate în zonă. Astfel au fost organizate cercuri metodice pentru bibliotecari din provincie, țineau prelegeri literare și cursuri de practică pentru însușirea legării cărților. În anul 1968 biblioteca raională s-a transformat în biblioteca orășenească. Biblioteca orășenească avea sucursale în satele din jurul orașului Tg. Secuiesc la Lunga, Săsăuși, Tinoasa și Ruseni unde au activat bibliotecari voluntari, ei au împrumutat cărți pentru cititori din biblioteca orășenească. În acești ani bibliotecarii au organizat serate literare, mai ales pentru dezvoltarea culturii literare a cititorilor. Începând din anii ’70 aproape fiecare lună au fost organizate întruniri literare, la care au fost invitați poeți, scriitori, care au prezentat noile volume editate, lăsând ca amintiri și câteva rânduri în albumul omagial al bibliotecii. Din acești ani există o mulțime de notițe în albumul omagial până în anul 1980, după care nu există nici o însemnare, astfel numai din povestirile bibliotecarilor aflăm câte ceva, cum ar fi faptul că în 1987 au fost interzise de autoritățile acelor vremuri aceste întruniri. Începând din anii ’80 biblioteca a fost nevoită să organizeze în fiecare lună o “zi de carte“, când bibliotecarii erau nevoiți să prezintă și să expună cărțile comuniste noi editate, iar discurcurile și observațiile erau menționate în procesele verbale întocmite cu această ocazie. Securitatea a intervenit de mai multe ori în activitatea bibliotecii în anii comuniști. Bibliotecarii erau de mai multe ori hărțuiți și persecutați pentru a da informații despre operele care sunt citite de foarte multe ori, sau depre personalitățile intelectuale care vizau biblioteca. Numeroasele severități și interdicții și-au făcut efectul în cele din urmă: la sfârșitul anilor ’80 a încetat orice activitate culturală, numai aniversările patriotice au fost sărbătorite în mod obligatoriu.

După revoluție

Revoluția din 1989 a adus o schimbare și în viața Bibliotecii Orășenești, căci situația bibliotecilor în toate timpurile a depins de mediul social. Schimbarea, care a dus țara într-o febră euforică, a ținut aproape un an, după aceea populația se poate caracteriza cu nepăsare totală. Mulți au lăsat locurile de muncă, nu au fost interesați de viața culturală, chiar și teatrele și cinematografele au fost goale. În biblioteca orășenească numărul cititorilor înscriși a scăzut surprinzător. Noi, bibliotecarii ne-am gândit mult, ce am putea să facem ca viața culturală să se pună în mișcare. În scopul ca cititorii noștri vechi să se reânscrie și ca tinerii să fie cititori fideli, biblioteca a organizat diferite activități culturale: întâlniri cu scriitori, prezentare cărti, conferințe, expoziții de carte, la radioul local am prezentat săptămânal noile publicații editoriale pe care am achiziționat. Ne-am atras atenția profesorilor, învățătorilor să aducă clasele lor la bibliotecă, pentru că vizitarea bibliotecii este una dintre cele mai eficiente metode de a face cunoscută biblioteca în rândurile elevilor și studenților. Schimbările care au avut loc și se desfășurau în jurul nostru ne-au silit ca, regândind esența bibliotecii, să formulăm misiunea și rolul bibliotecii. Regulamentul de Organizare și Funcționare al bibliotecii din Târgu Secuiesc, care a făcut mai clară, mai ușoară munca de bibliotecă, a fost întocmit în 1997. În viața bibliotecii noastre este o dată importantă 6 iunie 1998, deoarece atunci a avut loc festivitatea de botez a bibliotecii, care cu această ocazie a luat numele de „Biblioteca Orășenească Báró Wesselényi Miklós”.
În viața bibliotecii noastre e o dată importantă 6 iunie 1998, deoarece atunci a avut loc sărbătoarea de botez a bibliotecii, ocazie cu care a primit numele de Biblioteca Orășenească Báró Wesselényi Miklós.